Irina Punga, secretar general adjunct al Ministerului Mediului, despre alinierea R. Moldova la standardele de mediu ale UE: "Abordarea schimbărilor climatice necesită o muncă de echipă la nivel global, iar țara noastră este pe deplin angajată în această cauză"

Interviu oferit de Irina Punga, secretar general adjunct al Ministerului Mediului, despre alinierea Republicii Moldova la standardele de mediu ale UE, realizat cu suportul AO EcoContact

Întrebare: În ce mod alinierea Moldovei la standardele de mediu ale UE în cadrul procesului de aderare poate contribui la dezvoltarea durabilă și protecția mediului în țară? 

Irina Punga: În prezent, Republica Moldova  depune eforturi considerabile în vederea asigurării alinierii  standardelor naționale de mediu la cele ale UE, o etapă crucială care implică examinarea acquis—ului UE. Acest proces evidențiază, de asemenea, necesitatea de a consolida capacitățile administrative și cadrul legal, pregătindu-ne pentru punerea în aplicare a Programului de acțiune pentru mediu al UE. Respectarea acestor standarde este vitală pentru dezvoltarea durabilă și o mai bună calitate a vieții pentru cetățenii noștri. 

Întrebare: Care sunt principalele provocări ale Moldovei în domeniul mediului pentru întrunirea standardelor de aderare la UE și realizarea neutralității climatice până în 2050, în special prin decarbonizarea industriei, investiții în eficiența energetică și energia regenerabilă? 

Irina Punga: Moldova se află la începutul procesului de aliniere a legislației sale la acquis-ul UE. Țara se confruntă cu mai multe provocări în ceea ce privește îndeplinirea cerințelor de aderare la UE și atingerea neutralității climatice până în 2050, cum ar fi finanțarea insuficientă și necesitatea de a îmbunătăți capacitatea administrativă, în special pentru punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației de mediu. Republica Moldova supraveghează emisiile poluante și este parte la Convenția CEE-ONU privind efectele transfrontaliere ale accidentelor industriale. Țara se conduce de Strategia sa de dezvoltare cu emisii reduse până în 2030, precum și de un plan de acțiune pentru punerea sa în aplicare (HG Nr. 1470/2016). Cu toate acestea, sunt necesare investiții semnificative pentru a se asigura că activitățile sale economice respectă standardele de emisii industriale ale UE.

În aprilie, Parlamentul nostru a adoptat Legea privind acțiunile climatice, care aliniază reglementările naționale la mai multe politici și directive europene. Această lege vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050. Ca urmare, a fost creată o Comisie Națională privind Schimbările Climatice pentru coordonarea și aprobarea politicilor și proiectelor climatice. Această comisie se va reuni trimestrial pentru a integra acțiunile climatice în politicile de dezvoltare socio-economică, deciziile sale fiind obligatorii. Pentru a atenua schimbările climatice și a reduce degradarea solului, Guvernul a aprobat Programul național pentru extinderea și reabilitarea pădurilor 2023-2032 la începutul anului 2023. Acesta vizează creșterea suprafețelor împădurite cu aproximativ 150 000 de hectare. În context, doar 11% din teritoriul țării noastre este împădurit în prezent, comparativ cu media UE de 37,7%. 

Întrebare: De ce este important să se ia în considerare aspectele economice și sociale atunci când sunt abordate provocările climatice și de mediu? 

Irina Punga: Clima afectează totul, de la economie la sănătate, și este nevoie de acțiuni în toate sectoarele - cum ar fi apa, agricultura, silvicultura, energia și transportul - deoarece toate aceste domenii sunt interconectate. Conform metodologiei de evaluare a vulnerabilității din 2016 a indicelui global de adaptare al Băncii Mondiale, suntem cea mai vulnerabilă țară din Europa la schimbările climatice. Schimbările climatice vor afecta din ce în ce mai mult aspectele sociale, economice și de mediu ale Moldovei, înrăutățind în special condițiile pentru agricultură și zonele rurale în timp.  

Abordarea schimbărilor climatice necesită o muncă de echipă la nivel global, iar țara noastră este pe deplin angajată în această cauză. La nivel național, ne concentrăm asupra politicilor care reduc emisiile de carbon și protejează resursele naturale, echilibrând în același timp creșterea economică și bunăstarea comunității. Strategiile noastre, printre altele, includ creșterea eficienței energetice, extinderea energiei regenerabile, adoptarea producției durabile de ciment și sticlă, agricultura conservativă, împădurirea și gestionarea eficientă a deșeurilor.  

Aceste acțiuni se aliniază la Strategia națională de dezvoltare "Moldova europeană 2030", aprobată în 2022. Această strategie ne angajează să asigurăm un mediu sănătos și sigur și o economie durabilă cu emisii reduse de carbon. Ne angajăm să creăm locuri de muncă decente, să eradicăm sărăcia și să păstrăm mediul pentru generațiile viitoare, aliniindu-ne la Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă.  

Ministerul Mediului promovează activ economia verde și circulară prin diverse documente de politici. Printre acestea se numără: Strategia națională de dezvoltare "Moldova europeană 2030"; Strategie de mediu până în 2030; Programul de promovare a economiei verzi pentru 2023-2027; Programul de dezvoltare cu emisii reduse până în 2030; Regulamentul privind etichetarea ecologică și altele. 

Întrebare: Este Moldova pregătită să adopte Agenda Verde Europeană privind clima și ce mecanisme/politici a implementat Guvernul pentru a atinge obiectivul național de reducere cu 70% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, în special în contextul propunerii UE de a reduce cu 90% emisiile sale până în 2040? 

Irina Punga: Impulsionată de aspirațiile de integrare europeană, țara noastră este pe deplin angajată să se modernizeze și să se dezvolte prin adoptarea Agendei Verzi Europene. Guvernul lucrează activ pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 70 % sub nivelurile din 1990 până în 2030. Acest obiectiv ar putea crește până la 88%, dacă ar fi disponibil sprijin extern. Pentru a atinge aceste obiective până în 2030, au fost inițiate și vor fi continuate acțiuni axate pe identificarea de soluții care să reducă emisiile de gaze cu efect de seră fără a împiedica dezvoltarea și creșterea economică. Aceste eforturi includ reabilitarea a peste 100 000 de hectare de terenuri degradate și dezvoltarea unor sisteme integrate de gestionare a deșeurilor și a substanțelor chimice pentru reducerea deșeurilor și promovarea reciclării. Ministerul Mediului promovează aceste inițiative prin politici concrete și eforturi de monitorizare, cum ar fi: Programul de dezvoltare cu emisii reduse până în 2030; Programul național de extindere și reabilitare a pădurilor (2023-2032); Programul de gestionare durabilă a substanțelor chimice (2023-2030); și Programele naționale și strategice de gestionare a deșeurilor pentru 2023-2027.  

Întrebare: Care sunt obiective prioritare ale țării pentru a avansa spre neutralitatea climatică până în 2050? 

Irina Punga: Adoptarea și implementarea unui cadru legislativ robust privind acțiunile climatice, care să vizeze reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și protejarea mediului înconjurător este un element esențial în vederea atingerii neutralității climatice până în 2050. Promovarea utilizării surselor de energie regenerabilă și eficiente din punct de vedere energetic pentru a reduce dependența de combustibilii fosili este, de asemenea, importantă, la fel ca și îmbunătățirea eficienței energetice în toate sectoarele economice, inclusiv în clădiri, transport și industrie. De asemenea, trebuie consolidate capacitățile de adaptare la schimbările climatice, inclusiv prin gestionarea durabilă a resurselor naturale și a ecosistemelor pentru a spori rezistența societății. În perspectivă, este esențială integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă și de adaptare la schimbările climatice în politicile naționale, strategiile de dezvoltare și planurile de investiții pe termen mediu și lung ale Republicii Moldova.