„Memoria deportărilor”, într-o expoziţie inaugurată la Muzeul Național de Istorie a Moldovei

Chişinău, 3 iul. /MOLDPRES/. „Memoria deportărilor” este genericul expoziţiei inaugurate astăzi la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, consacrată comemorării a 75 de ani de la deportările staliniste din 1949, operațiunea „SUD”, transmite MOLDPRES.

Expoziţia scoate în prim-plan  aspecte privind istoria și memoria victimelor Operațiunii „Sud" din noaptea de 5-6 iulie 1949, aducând în atenția publicului vizitator materiale documentare, mărturii, obiecte personale, opere de artă, materiale video tematice. Vestigiile expuse relevă contextul în care a avut loc transportarea și dislocarea basarabenilor în așezările speciale din regiunile de est ale URSS, precum și exemple din practicile recente de cinstire a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din perioada sovietică.

„Regimul de reședință impus, frigul aspru și alimentația în limitele rației de pâine, munca extenuantă, școlarizarea copiilor în limba rusă erau determinate de ideologia statului-partid privind lichidarea „dușmanilor poporului” și de miturile politice despre educarea „Omului Sovietic” sau „copilăria fericită în URSS”. Memoria și narațiunile orale ale supraviețuitorilor din rândul basarabenilor deportați în noaptea de 5-6 iulie 1949, precum și vestigiile prezentate în expoziție care le documentează istoria, pun în evidență suferința produsă de despărțirea de propria casă și confiscarea averii agonisite prin munca proprie, înstrăinarea de locurile natale și rusificarea forțată, moartea subită a celor care nu au avut puteri să supraviețuiască ororilor ocupației sovietice, dar și tăcerea impusă decenii la rând de către regimul totalitar-comunist în RSS Moldovenească”, a estimat Eugen Sava, directorul Muzeului Naţional de Istorie.

Potrivit istoricilor, persoanele deportate în rezultatul Operațiunii „Sud” au fost impuse să se adapteze condițiilor extreme, elaborându-și noi roluri și rețele sociale: prin interacțiunea cu oamenii locului și cu autoritățile locale; prin integrarea, pe cât era posibil, în mediul cultural străin; prin învățarea limbii ruse care era declarată limba oficială de comunicare în URSS; prin performarea loialității politice și practicarea autocenzurii care facilita reintegrarea în societate și substituirea statutului de „dușman al poporului” cu cel de „cetățean sovietic”.

Astăzi, la mai bine de trei decenii de la semnarea Declarației de Independență (1991), valorificarea complexă și sistematică a memoriei victimelor trecutului totalitar în Republica Moldova rămâne un deziderat al decomunizării și democratizării. Comunitățile locale ale memoriei din satele și orașele Republicii Moldova oferă exemple și modele demne de urmat în direcția cunoașterii istoriei și memoriei. Or, dimensiunea simbolică a acțiunilor comemorative vine să constituie pentru memoria victimelor regimului comunist una din formele principale de cunoaștere, recunoaştere și de asumare cu inteligență a trecutului traumatizant, susţin organizatorii expoziţiei.

Expoziția prezintă recursul la istorie și memorie ca un act de justiție simbolică adus tuturor victimelor Operațiunii „Sud” din 5-6 iulie 1949 în RSS Moldovenească, contribuind astfel la edificarea unei culturi europene a memoriei în societatea din Republica Moldova. Expoziția „Memoria deportărilor” va putea fi vizitată între 3 iulie - 3 august 2024, pe holul de la etaj al Muzeului Național de Istorie a Moldovei (mun. Chișinău, str. 31 August 1989, 121A).

Pe 6 iulie, care este zi de doliu, în localitățile din întreaga țară sunt organizate mai multe manifestări dedicate comemorării victimelor deportărilor. Programul acțiunilor include mitinguri, expoziții de documente și conferințe științifice la muzee, biblioteci și în aule universitare.

Pe 6 iulie, se împlinesc 75 de ani de la operațiunea „SUD”. În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, regimul sovietic a ridicat zeci de mii de țărani basarabeni, pe care i-a dus în Siberia în lagăre de muncă forțată, iar averile lor au fost confiscate. Între anii 1941 și 1951, regimul sovietic a organizat mai multe operațiuni de deportare. Istoricii apreciază că numărul total al deportaților basarabeni ar fi între 80 și 120 de mii.